NAM aidsmap

Image: ©IAS/Marcus Rose/Workers' Photos

Deschiderea celei de-a XVIII-a Conferințe Internaționale (SIDA 2010) care are loc în această săptămână la Viena, a fost marcată de furia îndreptată împotriva națiunilor donatoare care nu își respectă promisiunea de a continua finanțarea luptei împotriva HIV.

Două mii de activiști au organizat o demonstrație până la centrul de conferință unde odată ajunși au ocupat scena purtând o pancartă uriașă cu mesajul „Nu dați înapoi- finanțați în continuare lupta împotriva SIDA”.

Julio Montaner, Președintele Societății Internaționale SIDA,  a declarat că nu și-a putut disimula „dezamăgirea și profunda frustrare legate de recentele întâlniri G8 și G20”.

Acesta a declarat că deși guvernele donatoare au avut probleme în a identifica surse de finanțare a angajamentelor ce privesc lupta împotriva SIDA, nu au întâmpinat nici o dificultate în a le oferi suport financiar „prietenilor corporatiști” și bancherilor.

Finanțările din donații pentru răspunsul global împotriva SIDA s-au diminuat ușor în 2009.

„Reducerea investițiilor pentru programele anti-SIDA dăunează eficienței răspunsului global la SIDA” a declarat Michel Sidibé, Directorul Executiv al UNAIDS.

Acesta a propus ‘taxa Robin Hood’, o taxă pe tranzacțiile financiare globale din care să se finanțeze inițiativele globale pentru sănătate.

Promisiunile încălcate de a finanța tratamentul și îngrijirile pentru infecția HIV au fost comparate de un vorbitor cu niște „cecuri fără acoperire”.

Image: Sharon Lewin. ©IAS/Steve Forrest/Workers' Photos

Găsirea unui tratament pentru vindecarea infecției cu HIV trebuie prioritizată, a spus Sharon Lewin de la Universitatea Monash din Melbourne, într-un apel adresat în sesiunea de deschidere a conferinței SIDA 2010.

Mulțumită  terapiei antiretrovirale, multe persoane cu HIV au o speranță de viață apropiată de cea determinată în populația generală. Dar Lewin a subliniat că prognosticul lor este totuși mai slab în raport cu persoanele HIV-negative și chiar la nivele foarte scăzute ale replicării HIV, sistemul imunitar poate fi afectat și chiar sănătatea per ansamblu.

La o sesiune dinaintea conferinței, Steven Deeks de la Universtitatea din San Francisco, California, a explicat că încărcături virale chiar foarte scăzute tot asigură un teren propice pentru apariția unor probleme de sănătate precum afecțiunile cardiace și cele hepatice.

„Există o problemă legată de HIV care determină ca cei infectați să se îmbolnăvească mai devreme decât s-ar fi îmbolnăvit în alte condiții”, a declarat acesta.

Costurile pe termen lung ale terapiei antiretrovirale au fost de asemenea evidențiate de Lewin, care a remarcat că tratarea a 80% dintre pacienții eligibili în zonele cu resurse limitate ar costa 35 de miliarde de dolari până în 2030.

Pentru a se obține o vindecare, vor trebui eradicate celulele de tip T infectate cu HIV latent și rezervoarele de virus din creier și intestine, a declarat Lewin.

Interleukina 7 (IL-7) este investigată ca posibil tratament pentru aceste celule infectate latent și pentru rezervoarele de virus. Scopul este activarea celulelor latente și scoaterea HIV din ascunzătoare. O altă strategie folosește compuși numiți inhibitori de deacetilază histonică  (HDAC) pentru a declanșa mecanismul genetic al HIV.

Cu toate acestea, tratamentul care aduce vindecarea nu este chiar la un pas distanță.

„Conferința Internațională din Viena nu este conferința la care vom anunța tratamentul vindecător,” a încheiat Lewin, „dar va marca începutul unui viitor în care vom prioritiza descoperirea unui tratament care să aducă vindecarea.”

Aproape jumătate dintre copiii expuși la HIV pe durata sarcinii și în timpul nașterii nu au primit profilactic nevirapină pentru prevenirea transmiterii virusului, a relevat un studiu efectuat în patru țări africane.

Administrarea unei singure doze de nevirapină mamei în timpul travaliului urmată de profilaxia la nou-născut, reduce semnificativ riscul transmiterii HIV de la mamă la copil. Într-adevăr, ținta de a elimina transmiterea verticală a virusului până în 2015  a fost descrisă drept „sacrosanctă” (n.t. sfântă dar și intangibilă) de către Michel Sidibé, Director Executiv al UNAIDS.

Image: Michel Sidibé. ©IAS/Steve Forrest/Workers' Photos

Un studiu efectuat în 2007 și 2008 publicat în Jurnalul Asociației Medicale Americane concomitent cu deschiderea conferinței SIDA 2010 a arătat că această terapie simplă, ieftină și eficientă nu a fost administrată în aproximativ 50% din cazuri.

Desfășurată în Camerun, Coasta de Fildeș și Africa de Sud, cercetarea a inclus 3.196 mame HIV-pozitive și nou-născuții lor.

Numărul total de mame care au primit nevirapină în timpul travaliului a fost de 1.845 și numai 1.725 de perechi mamă-copil au primit medicamentul.

Această descoperire arată că mai sunt încă multe de făcut pentru a îndeplini obiectivul de eliminare a transmiterii HIV de la mamă la copil până în 2015.

Eșecul de a conjuga o ‘cascadă’ de acțiuni– toate critice – a fost evidențiat de investigatori drept motivul din care atât de multe mame și copiii lor nu au primit nevirapină.

Această cascadă constă în:

• Documentația pe care mama a prezentat-o instituției medicale, deschiderea unui dosar de sănătate care să documenteze toți pașii ulteriori în acest caz;

• Oferirea testării HIV pentru mamă;

• Acceptarea testării;

• Comunicarea rezultatului testării HIV către mamă și înregistrarea acestuia de către instituția medicală;

• Asigurarea nevirapinei pentru mamă sau a altei scheme terapeutice;

• Administrarea nevirapinei (sau a altui medicament antiretroviral) conform instrucțiunilor;

• Asigurarea nevirapinei pentru nou-născut la externarea din spital sau în interval de 72 de ore de la naștere acasă. Doza pentru nou-născut este necesară pentru a spori la maximum efectul profilaxiei cu nevirapină.

În asociere cu:

Cel puțin 600 de persoane HIV-pozitive au fost condamnate pentru transmiterea HIV sau expunerea altor persoane la acest virus, conform cifrelor prezentate la o sesiune satelit de la Conferința SIDA 2010 de la Viena.

Cifrele se bazează pe datele colectate de GNP+ (Rețeaua Globală a Persoanelor care Trăiesc cu HIV), care a derulat o Monitorizare Globală a Criminalizării pentru a evalua condamnările începând cu 2005.

S-au înregistrat condamnări în 50 de țări, cele din America de Nord și Europa ținând locurile „fruntașe”. Cu toate acestea, participanții la întâlnirea satelit au putut afla că există o tendință crescătoare în țările africane de a considera transmiterea virusului un delict.

În total, 45 de țări au legi care sancționează penal transmiterea HIV sau expunerea la virus.

Susan Timberlake de la UNAIDS a comunicat participanților că a devenit o „prioritate instituțională” a organizației să „elimine legile, politicile, practicile punitive, stigmatizarea și discriminarea care blochează un răspuns eficient la infecția HIV”.

Întâlnirea satelit la care NAM a fost co-organizator, a coincis cu publicarea HIV și Dreptul Penal, un ghid pentru dreptul penal ca răspuns la problematica transmiterii HIV și a expunerii, scris de Edwin J. Bernard și publicat de NAM.

Participanții la un atelier susținut înainte de deschiderea Conferinței SIDA 2010 au aflat despre rolul central pe care internetul îl are în comunicarea cu persoanele gay marginalizate și cu bărbații care fac sex cu bărbații (MSM).

Organizat de Forumul Global pentru MSM și HIV, atelierul Fă-te auzit! a invitat vorbitori din Camerun, România și Tailanda.

În multe țări, sexul între bărbați este ilegal sau foarte stigmatizat, fapt ce determină ca munca de prevenire HIV să fie diferită.

Vorbitorii au descris cum utilizează internetul pentru a oferi bărbaților informații despre sex mai sigur și alte informații de sănătate sau pentru a le oferi un spațiu securizat de relaționare socială celor care trăiesc cu HIV.